Author: llobyt
•10:58
         2 septembrie 2012.Madrid.Santiago Bernabeu.In jurul unui tip cu corp de atlet ,gelat,chipes,o multime de ziaristi si fotografi faceau coada cu urechile bine deschise sa auda ce le vorbeste ''profetul,,  Bla Bla Bla...Aiurea.
Insa la un moment dat dupa mai multe raspunsuri isi deschide sufletu ,omul nostru si printre altele spune : ''Sunt trist''...Omul acesta este Cristiano Ronaldo.Zeul prea multor suflete si ultimul om de pe pamant care ar fi trebuit sa spuna lucrul acesta.Platit cu 12 milioane de euro pe sezon.Iubit de mii de oameni +  Iryna Shayk,omul nostru se plange...pe cand altii mor de foame,se sinucid sau duc lipsa de tot de ce-ar avea nevoie Cristiano e trist.Parca astepta ca noi toti sa fim tristi impreuna cu el iar mai apoi el sa se intoarca in lux iar noi in praf.
         Zilele urmatoare au urmat o gramada de critici.Oameni mari ai fotbalului i-au dat portughezului cu cuvinte grele in cap,iar ici colo cate un coleg incerca sa para ca-l sustine.Insa el se lasa asteptat.Probabil ca isi daduse seama de ce a facut.,,Mai bine taceam'' vreau sa cred ca sunt cuvintele care nu l-au lasat sa doarma pe ,,papusica lui Mou'' insa lucrurile astea raman acolo.Timpul le va ascunde.Pentru Ronaldo probabil v-a urma o marire de salar si multi pupici inainte de culcare...Sa-i treaca...
       Insa traim intr-o lume in care se moare de foame,sete si se sufera enorm.Bietii oameni din Somalia n-au nici macar puterea sa spuna ca sunt tristi.Tristetea e viata lor.Iar mancarea ce o au ei e tot...tristetea.
  Ma alatur si eu celor care de a lungul timpului i-au dat ''dislike''lui Ronaldo.E trist sa vezi lumea in care traim insa e mai trist sa vezi oameni care au tot ce le doreste inima si inca se plang...Trist dar adevarat.



Author: llobyt
•10:18
          Te trezesti in fiecare dimineata cu aceleasi rani cu care aseara ai adormit.Ti-e viata ca o corabie pe un ocean furtunos.Oceanul acesta este viata ta.O vad de pe tarm si chiar daca pare ca nu-mi pasa de durerea ta.Imi pasa.Tot timpul mi-a pasat...doar ochii tai sunt bolnavi si nu vezi cu adevarat persoanele care iti vreau binele.Ai ajuns sa te chinui si sti de ce ai ajuns aici,insa nu mai ai puterea sa te ridici.Ma privesti in fiecare zi de parca ai vrea sa-mi vorbesti insa orgoliul tau nu te lasa.Persoanele cu care m-ai schimbat nu te lasa.Noua ta viata nu te lasa.Insa in interiorul tau tanjesti dupa clipele in care totul era bine...Acele clipe nu se vor mai intoarce pentru ca tu nu mai ai cum sa fi aceeasi.Nici eu nu pot fi acelas si tot ce a fost a fost odata...insa lucrurile se pot schimba si chiar daca nu vor mai fi ca altadata ,pot fi frumoase si acum...trebuie doar sa vrei...deschide bine ochii si mintea.Priveste,gandeste si ridica-te...Stiu ca poti.