Orologiul bisericii indica miezul nopti.Pe cer luna singuratica,pierduta printre gramezile de stele ,suspina ,ingandurata apoi cuprinsa de melancolia peisajului adoarme linistita.Adierii de vant trezesc frunzele copacilor care inmarmuriti,fara vlaga ,stau de straja.In departare,dinspre padure se aud urletele lighioanelor nemancate.In vale un latrat tulbura linistea care domnea asupra panoramei intunecate.
   Pe drumul batucit,picioarele imi aluneca pe iarba uda.Ma indrept cu pasi marunti,pripiti inspre nicio tinta.Directia drumului,intersectat de nenumarate carari,mi-e singura calauza.Frunzele plopilor batrani ,asezati in sir indian pe marginea drumului,falfaie nedumerite ,in vantul din ce in ce mai rece.Gonit de ganduri,ma indepartez tot mai mult de sat,ramas acum in urma ,in intuneric.Imi ridic ochii inspre bolta instelata,carele sclipesc,luna e tot acolo ,totul sta pe loc ,doar eu ma misc.Ma compar cu cerul si ma simt ca umbra unei furnici.Picioarele incep sa le simt greoaie,si varful nasului capata o culoare visinie inchisa.Nepasator ,imi vad de drum.
     Drumul  care era singurul meu reper se inchide brusc.Ajunsesem la capatului lui,fara sa constientizez acest fapt din pricina gandurilor nazdravane care se zbateau in mine.In fata mea se intindea un lac imens.La marginea lui un scaun de pescar ,decolorat,zacea cu picioarele infipte in nisip.Ma asez pe el,iar trupul obosit suspina cu o rasuflare grea.Vantul isca valuri pe lac ,care se pierdeau inainte sa ajunga la tinta adica la fiinta mea.Greutatea noptii apasa asupa fapturii mele iar genele imi cereau insistent sa le las sa se inchida.Coplesit de imprejurare incetul cu incetul am adormit .Doar luna care mereu era prezenta ,veghea asupra mea,trimitand cateva raze galbene,gingase sa-mi mangaie obrazul zgribulit.

    ''Ion'' de Liviu Rebreanu este o copie a vremurilor in care au trait stra-strabunicii nostri.Am ramas mirat de sfarstitul tragic ar carti.Ion,un barbat vanjos,muncitor si bine vazut in sat s-a lasat dus de pofta inimii  s-a nenorocit singur cu mana lui si cu ajutorul celui rau.Dupa multe lupte ,fapte netrebnice,planuri cu sfarsit mai putin bun,a terminat mort in curtea dusmanului.
   Pofta aceasta care la determinat sa se insoare doar pentru avere,era stapana asupra sufletului sau.Iubea pamantul cu o dragoste care la facut s-a ajunga in pamant prea repede.Mai tragic este faptul ca in jurul lui au fost persoane care au suferit din cauza poftei lui pentru avere si falsitati sale.
  Ana,fata care a fost la mijlocul tuturor faptelor lui nechibzuite a terminat si ea atarnata de grinda cu streangul la gat.Practic Ion o obligase sa faca asta prin purtarea lui fata de ea.La fel si copilul lor ,terminand sub pamant parca blestemat de cineva,la o varsta in care nu stia nici macar cum il cheama.
   Traim in secolul 21 si din vremurile vechii avem doar povesti,carti,vorbe transmise din neam in neam.Poporul roman a plecat de acolo.E trist totodata ca dupa atata timp avem unele apucatori asemanatoare cu cele a lui Ion.
   Autorul cand a scris acest roman parca a stiut care va fi evolutia romanului si a lasat dovada ca romanul a fost robit de pofta averii de la inceput....si avem de suferit din cauza aceasta.

P.S:  ION,e doar un roman,si l-am tradat ca atare,faceti-o si voi la fel.

   Azi cand am iesit de la scoala masini si autocare cu numere de Cluj intrau in oras.Erau bine acompaniati baietii...aveau si escorta,ce sa mai zici.Fluturau mandri fularele si steagurile cu vechea lor iubire ,parca se pregateau de razboi.Din cand in cand se auzea cate un ''haide U,2-0!''.
  Recunoscuti ca fiind niste fani infocati ,gata oricand sa muste din adversari,nici azi nu s-au lasat mai prejos.Dupa batalia care au avuto cu suporteri stelei in prima etapa,azi s-au calmat putin,dedicandu-se doar la scandari si huiduieli impotriva ''vecinilor'' de-o viata.Au iesit in evidenta si cu bannere tipice lor: ''Cantati in continuare,premiul cel mare,e la Arpi-n buzunare''
  In alta oridine de idei rezultatul care aparea la sfarsitul meciului pe tabela,era drept.Niculescu a aratat ca mai are gloante de tras,si Lacina isi inmulteste sansele pentru un transfer in strainatate dupa fiecare meci.
  Apreciez dedicarea care au aratat-o fanii astia pentru echipa si totodata atmosfera ideala pentru fotbal ce o creaza la fiecare meci.



                                                                                                                        foto:Fratila Catalin

    Bun-rau,frumos-urat,civilizat-necivilizat,acceptabil-neacceptabil.Lucruri complet diferite.Traim intr-o societate in care oameni fac diferenta din ce in ce mai greu intre bine si rau.Daca le faci bine celor din jur,fara sa primesti nimic in schimb esti privit ca fiind ''prost'',dar daca te razbuni pe cineva esti ridicat in slavi cu comentari de genu: ''bine ma,asa-i trebe,esti barbat,ce-mi place cum gandesti''.Am ajuns la concluzia ca exista oameni care fac raul din adins,se lupta pt a batjocori pe alti.
   Am auzit de multe ori expresia ''oameni cu doua fete'',si ma-m izbit frontal de cateva ori cu cativa dintre ei.M-am lasat pagubas de multe ori in fata teoriei care ii mentine la suprafata.Sunt oamenii cu care nu se merita sa-ti pierzi timpul.
   Suntem o generatie in cadere libera.Suntem la marginea prapastiei,si ce e mai trist e ca unii au si cazut deja si nimeni nu face nimic.Daca ar vedea Cuza in ce sa transformat Tara Romaneasca,cred ca ar plange de mila noastra.Nu cred ca e cazul sa mentionez ce ar face Vlat Tepes cu noi,m-as duce prea departe.
  Suntem corigenti la prea multe lucruri,si cred ca ar fi timpul sa ne pese.De cativa ani viata ne tot da palmi,si nu ractionam.Criticile doboara dar o vorba buna te ridica.Imi cer scuze daca am fost prea dur ,dar asa vad eu lucrurile.Oricum va astept comentariile si parerile voastre.
 Nu ma consider bun,deopotriva ,sunt unul ca si voi,dar unul la care ii pasa de NOI.

     13 septembrie.Bune toate si frumoase pana aici.Azi dimineata cand mi-a sunat telefonul la ora 7:45 am crezut ca e o gluma de prost gust,dar nu a fost asa.In cateva secunde am incercat sa-mi reimprospatez memoria:Oare ce-i cu zarva asta?si mai ales la ora asta?.Am dat cu capu de concluzia ca azi incepe scoala.Pe drum spre scoala am realizat ca in loc sa respir aer ,respiram emotiile bobocilor si mai luam si cate o gura de nervi de-acelor care altadata la ora asta dormeau.Se zice ca astia is cei mai frumosi ani ai nostri...si intr-un fel ii dau dreptate la ala care o zis asta,stie el de ce a ziso.Tre sa recunosc ca mi-a fost dor de scoala mea si de colegii mei,poate o sa-mi schimb parerea asta dupa cateva teste dar deocamdata asta e.Na,fie ce a fi eu va las aici .bafta maaa,prapaditilor.Anu asta va doresc sa luati numai noteee buneee!saluttttttttt!

Am fost provocat sa postez leapsa asta....si am cedat.Nu o bagati prea mult in seama.



Principala trasatura a caracterului meu:Simplitatea. 
Calitatea care o prefer la un barbat:Curajul.
Calitatea pe care o prefer la o femeie:Sinceritatea.
Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei:Curajul si sinceritatea.
Principalul meu defect:Unele actiunii pe care le fac fara sa gandesc.
Ocupatia mea preferata:Sportul.(Printre altele)
Visul meu de fericire:Sa ma simt realizat.
Care ar fi cea mai mare nefericire a mea:Sa ma indepartez de El.
Ce ati vrea sa fiti:Fericit.
Tara in care ati vrea sa traiti:Romania(prefer sa mor in picioare ,decat sa umblu in genunchi in curtea altora)
Culoarea mea preferata:Verde.
Animal preferat:Cainele
Poet preferat:Eminescu
Mancare si bautura preferata:Paie si apa de ploaie.(i don't like this question)
Cadou care ti-ar face placere sa-l primesti:O palarie mexicana.
O masina:Mercedes.
Un oras:Barcelona. 
Nume preferat:Robert (nah ce vrei acum?)
Ce detest cel mai mult:Cearta
Darul natural pe care as dori sa-l am:Fericirea(repet)
Stare de sprit actuala:Happy
Deviza mea:Nimic fara Dumnezeu!             

     Pasind printre printre copacii stirbiti de frunze,adieri de vant imi bat in ceafa.Vad in departare ultimile randunele care isi fac cu graba bagajele si se pregatesc de zbor.Toate evidenteaza sosirea ta.Totul mi se pare acum mai trist.Unii copaci miscati din radacini de bataia vantului care creste odata cu lasarea nopti,gem si se lasa pagubasi cuprinsi de o melancolie impunatoare.
    Scartaie frunzele sub picioarele mele,parca dornice sa-si exprime durerea care le-a fost provocata de schimbarea brusca care s-a produs in natura.
    Odata cu lasarea serii incep sa se auda si lupii infometati tanjind dupa o cina pe care nu o gasesc.Se ascund incet in vagauni,speriati de traznetele care incep sa lumineze cerul ,transformat acum intr-un tablou pictat doar cu culori inchise.Norii incep a da drumul la primi stropi de ploaie.Incet se porneste o ploaie torentiala care pune punct melancoliei care domnea asupra padurii.
   Toate isi exprima neplacerea,dar odata cu intrarea in inima nopti aceste sentimente se scurg incet in oceanul uitarii,si ramane un peisaj rece.
    Ies si eu din acest tablou al ''toamnei'' si ii urez un: Bine ai venit inca o data pe la noi,draga toamna!

''Zambetul tau imi inveseleste sufletul si cuvintele tale m-au ridicat de nenumarate ori.Mainile tale de atatea ori mi-au sters lacrimile ,vocea ta mi-a schimbat tonul vietii de multe ori.''
    E greu sa gasesti prieteni cu asemenea caracteristici.Toti avem prieteni ,toti ne consideram prieteni.Unii sunt tradati de acesti prieteni,iar alti sunt ajutati sa treaca peste greutati cu acesti prieteni.Totusi as vrea sa spun ca exista persoane care le poti numi prieteni adevarati.O astfel de persoana mi-a provocat mintea mea sa scriu asta.Daca ce scriu eu acum vi se pare o ridicare in slavi fara principii ,va spun ca principiile le am eu in inima mea.   Intotdeauna mi-a facut placere sa stau de vorba cu acesti oameni.Sunt oameni foarte simpli,dar cu un suflet plin de dragoste si ganduri care duc doar la un final fericit.E greu sa-ti iubesti aproapele ,dar e porunca.E greu sa-ti ajuti aproapele dar e porunca.E greu sa spui ''Iarta-ma'',dar e porunca,mult mai greu e sa spui ''te iubesc'' dar e porunca.
   E mult mai usor sa treci printr-o problema cu un  asemea prieten care te sustine.Prietenul a fost facut pentru lucruri ca si acestea. Cu acest prilej vreau sa-i multumesc unei persoane care detine caracteristicile prietenului adevarat,si mi lea demostrat in nenumarate randuri.Nu am sai dau nume ,doar initialele P.C. Sa nu te schimbi niciodata,si nu uita ca ce am scris acum aici nu l-a scris llobyt ci la-i scris tu  in mine prin faptele tale de fiecare data cand am avut nevoie de tine.

  

    Ma trezesc eu intr-o dimineata .Ma ridic din pat si raman blocat .Oare ce-mi vad ochi e realitate sau vis?...Ma scutur putin si realizez...da,din pacate m-au invadat gandacii.Nervos dau cu pumnul in masa si tip:
   -Baiii, cei cu voi aici? Care-i sefu vost'?
  Apare de sub pat un gandac tarcat cu niste aripi transparente:
   -Eu
   -Si cei cu voi aici ,ce v-am facut eu sa ma invadati?
   -Nu ne-ai facut nimic.(nici nu le facusem,nu-mi aminteam sa am posibile incaierari cu gandaci)
   -Ia plecati de aici ! Mergeti si faceti razboi cu gandacii lu'vecinu! iam replicat ferm lui Boss Gandac.
 Si numai decat gandacii se asezara in sir indian si au plecat toti lasandu-ma in urma ,uimit de micile insecte.
    Dupa vreo saptamana ma trezesc eu ,ametit,cu sprancenele inclestate,ma ridic din pat si imi pica fata de uimire.Gandacii se intorsesera si acum in numar mult mai mare.
    M-am transformat intr-un pachet de nervi si am strigat:
  -Cei aici baaa? Care-i sefu vost? Vreau sa-l vad.
Apare din cotorul unei carti acelasi gandac tarcat cu aceleasi aripi transparente.
  -Eu.
  -Si de ce va-ti intors?
  -Am terminat razboiu'.Am invins.Si ne-am intors cu 3 000 de prizonieri!

De multe ori incercam sa scapam de o problema ,inlaturando sau plasando in bratele altei persoane.De cele mai multe ori patim ,ce am patit si eu cu gandacii.:)

                                                 Mi-as dori sa fiu un crin,S-am parfumul cel mai fin
                                                 Mi-as dori sa fiu o floare ,Ce se leagana de soare.

                                                 Mi-as dori sa fiu un nor,Sa salut colibri-n zbor.
                                                 Mi-as dori sa fiu un leu,Sa ma lupt cu-n curcubeu.
           
                                                 Mi-as dori sa fiu un zmeu,Sa ma dau in vant mereu.
                                                 Mi-as dori sa fiu un zambet,Sa te-alint in al tau planset.
                                                   
                                                 Mi-as dori sa fiu un tu,Sa m-ascund in al tau nu.
                                                 Mi-as dori sa fiu chiar eu,Sa raman asa mereu.  
                                         

Prin zecile de mii de sentimente
Pierdute intre ale vietii momente
Exista unul mai presus ca toate
Ce nu se poate cumpara ,ci demostra prin fapte.

E simplu sa iubesti atunci cand esti iubit
Sa te jertfesti...sa fi smerit si fericit.
Sa poti sa daruiesti iubire
E atat de usor cu-a dragostei sclipire.

Sa ii zambesti iubirii si so privesti cu drag
Sa ii soptesti ca fara ea in lume ai fi o simpla umbra
pierduta din al muritorilor sirag
Ce a-ncercat sa treaca pestea-l jertfirii prag.


 Sa lupti ,sa-nvingi si sa iubesti pe cei din jur
 Sa speri,sa rabzi ,sa ai valoare si pt cei din imprejur
Sa fi un intelept si sa oferi cu drag iertare
s-atingi un tel cu-a dragostei schimbare.

S-aduci tribut iubiri ce vesnic va avea valoare
Si sa visezi mereu ca esti o alba floare
Ce-mparte pe pamant parfumul dragostei divine
Care din a gradinii fericirii apartine.

    Cu doar 5 ani Leo Messi a dat primi sai pasi pe un teren de fotbal,jucand in categoriile inferioare de juniori ale clubului Grandoli,insa adevarata persoana care a descoperit talentul micutului Leo a fost bunica sa Celia.
    Doi ani mai tarziu Newell's Old Boys s-a facut cu servicile baiatului care a inceput sa uimeasca pe toata lumea.Era liderul acelei generatii de juniori si antrenorul sau  Gabriel Digerolamo a declarat intr-o ocazie: ''Il cunosc pe Lionel de la 7 ani,singurul jucator pe care lam vazut sa faca ce face Leo este Diego Armando Maradona''.
   La varsta de 11 ani au inceput problemele pentru micutul Leo.A sustinut probe la River Plate ,insa a fost respins din cauza problemelor de crestere pe care le avea.Avea nevoie de un tratament care costa 800 de dolari in fieare luna timp de 3 ani.Firma la care lucra tatal sau si-a asumat aceasta responsabilitate si ajutandul sa inceapa trantamentul,dar dupa catva timp acestia au omis sa mai plateasca.Atunci a fost momentul in care Jorge Messi ,tatal lui a decis sa-l duca pe junior in probe la FCBarcelona.
  Cu 13 ani a semnat un contract cu Barcelona,care la randul ei a inceput sa-i plateasca tratamentul in continuare.A inceput sa faca ravagii in campionatele de juniori ,jucand in unele ocazii cu copii cu 2 ani mai mari decat el.
  Trecand prin toate categoriile de juniori ,la varsta de 16 ani a debutat cu echipa mare intr-un meci amical cu Fc Oporto apoi a inceput sa creasca alaturi de prima echipa ,mai tarziu debutand in campionat si Champions League.Primul sau gol pentru barca la marcat la 17 ani si 10 luni intru-un meci de campionat contra Albacete Balonpie,in sezonul 2004-2005.In acelasi sezon castigand primul sau titlu Campionatul Spaniei,facand parte din echipa cu jucatori ca Ronaldinho ,Eto'o sau Deco.
  La  Cupa Mondiala sub-20 Leo Messi este desemnat Balon de Aur al mondialului,si totodata a obtinut ampliarea contractului cu FcBarcelona pana in 2010,mai apoi datorita intereselor cluburilor din Europa ,isi prelungeste contractul pana in 2014,demostrand asa dragostea pe care o are pt echipa catalana.
  Incepand cu anul 2005 Lionel Andres Messi optine cetatenie spaniola si totodata incepe asi castiga locul de titular in prima echipa datorita talentului pe care il are.De atunci incoace a demostrat tutoror personalitatea pe care o are si respectul pentru cei care lau dus unde este acum.
   Acum in 2010 cu o plasa de medalii si trofee ,cel poreclit La Pulga (Purice) aduce pe stadioane mii de fani care il idolatreaza pe acest simplu jucator de doar 23 de ani.
  Am sa va prezint si palmaresul care la acumulat pana la aceasta varsta: 4 Campionate ale Spaniei,1 cupa a Spaniei,4 supercupe ale Spaniei,1 cupa Cataluniei,2 Uefa Champions League,1 Mondial al Cluburilor,1 supercupa a Europei,1 campionat Mondial sub-20,1 medalie de aur la jocurile Olimpice din 2008.
  De asemenea si o multime de trofee individuale: 2 trofee Alfredo Di Stefano,1 titlu de Golgheter 2010,Gheata de Aur in 2009/10,Fifa world Player 2009,Balon de aur 2009,4 premii World Soccer pt cel mai bun jucator din lume,1 premiu Toyota la cel mai bun jucator al finalei Campionatului Mondial de Cluburi din 2009.A mai   fost premiat de diferite ziare cum ar fi: The sun ,L'equipe(care la inclus in cel mai bun 11 al deceniului),El Pais(Montevideo).
   Istoria acestui magnific jucator nu se va sfarsi aici ,ea continua in fiecare dupa masa la meciurile Barcelonei,cand Leo uimeste pe toata lumea prin super golurile lui.

Imi amintesc de zilele in care eram un copil.Imi amintesc de momentele in care ma luptam cu realitatea si imi doream sa fiu ''mare''.Sa pot sa fac lucruri pe care doar cei ''mari'' au voie sa le faca.Ramaneam pagubas de atatea ori in fata acestor ganduri.Imi expresam supararea pentru cateva clipe si apoi mintea mea de copil ma facea sa uit ,si sa visez din nou la altceva.
De cand ma stiu am avut o enorma placere pentru culoare ''rosie'',vedeam viata in rosu,imi doream o masina rosie,vroiam sa-mi creez propria mea lume rosie!Acum ca m-am lasat de aceste visuri si am descoperit mai multe culori,ma speriu cand ma gandesc la lumea care mi-o creasem atunci...dar ii duc dorul.Niciodata n-am sa uit serile cand ramaneam minute in sir cu ochii indreptati in sus spre avioanele care isi intersectau urmele ramase pe cerul albastru...ramaneam asa melancolic...drogat  parca de fumul acestor avioane.Auzisem ca un avion e mai mare decat casa mea,si totusi eu le vedeam asa mici.Indiferent de ce imi spuneam cei mari despre asta in mintea mea un avion era cat o pasare si nimeni nu putea sa-mi schimbe aceasta parere.
  De multe ori incercasem sa-i pacalesc pe cei mari.Ma vedeam asa mic pe langa ei .Ei ma considerau asa mic si nestiutor.Nu puteam accepta acest gand.In mine se zbateau rau de tot primele mele sentimente.Vroiam s-o iau pe urmele lui Fat-Frumos si sa cresc intr-o zi cat alti in 7 ani.Nu pricepeam atunci de ce toate lucrurile pe care incercam sa le fac greseam mereu si se terminau cu o pedeapsa pe care o primeam din partea celor  mari.Incepusem sa-i urasc pe cei mari.Ma desconsiderau si ma tratau cu o nepasare imensa.Auzeam adesea cuvintele ''Esti prea mic'' si in momentele acelea ma cuprindea o tristete interioara.Ma ascundeam in propria mea fiinta si ma luptam cu propriile mele ganduri.Dupa aceste lupte ce le duceam cu mintea mea ramaneam buimac si cu dorinta arzatoare de a schimba realitatea.Credeam ca eu voi fi mic cat voi exista credeam ca tot ce vad in jurul meu a fost asa si va ramane la fel.Imi facusem ideea ca mi-a fost data aceasta soarta si trebuia sa o duc.Incetul cu incetul au inceput sa apara lucruri noi in viata mea subreda:am facut cunostiinta cu prima masina rosie...si nu ma mai atragea,am vorbit cu primul om care a calatorit intru-un avion si am inceput sa cred ca aceste pasari sunt imense si cei mari au dreptate.Am inceput incetul cu incetul sa cunosc lumea ,viata ,persoanele care ma inconjoara.Am inceput sa-mi fac prieteni si sa-mi dau seama ca aceasta perioada in care imi construiam din propriile vise o planeta doar  pentru mine a fost o etapa din viata mea.Am inceput sa cresc in interiorul meu si am realizat ca aceasta perioade pe care am traito s-a dus si nu o mai pot recupera.
Toti traim aceasta perioada numita copilarie si  eu acesta etapa miam scriso in inima si acel copil care am fost l-am luat ,l-am ingrijit si o sa-l pastrez mereu in sufletul meu .Inchei cu replica:Mi-e dor de a mea...copilarie!

Imi spui mereu ce e iubirea
Imi amintesti cu drag sa iert
Imi reprosezi mereu trairea
Si imi soptesti cu dragoste, sa sper...

Ma fierbi de viu ,ma macini...ma sperii
Ma rupi,m-aduni si ma cladesti din nou
Ma slefuiesti mereu cu aceleasi ganduri
Si-mi demostrezi ca pot mai mult!

De multe ori imi adresezi gandirea
Cu a ta simpla forta naturala
Catre a binelui taram,si ma indrepti cu pasi vioi
Spre a victoriei cale...

Acum ca am iesit victorios ,din al prapastiei intuneric,
As vrea sa ti multumesc sublim,
Si sa te rog iubito,sa nu ma parasesti nicicand
Prin ale vietii greutati!

Noi tinerii din ziua de azi avem tendinta sa ne consideram cineva important in viata.Avand in vedere  ca cei care sunt cu adevarat cineva se invechesc si la un moment dat devin istorie,si noi care ne indreptam odata cu tehnologia spre culmea autodistrugerii ne ridicam in slavii si zambim replicand:Sunt cineva!
Ne facem planuri marete,gandim cu o minte care ne insala amarnic,si cand se pare ca toate lucrurile se indreapta spre fagasul gandit de mintea noastra virusata ,urmeaza esec dupa esec si dam buzna spre teritoriul depresiei.
Ca de obicei dupa orice greseala cautam un vinovat.Ne distrugem singuri sansele de a iesi la suprafata gandind ca si asa e bine si pana la urma ne obisnuim sa traiam cu mizeria sub nas.Tratam cu o nepasare imensa intelepciunea pe care credeam ca am avuto la inceputul drumului....defapt noi suntem atat de mici si neexperimentati incat cadem brusc din culmea propriului nostru univers direct in fundul prapastiei.
Intotdeauna vinovatul in astfel de situatii sunt EU ! Niciodata nu o sa putem construi ceva ,fie el cat de neimportat ,dintr-un foc.Trebuie sa ne construim propriul mediu de viata caramida cu caramida si pe drum sa primim cu bratele deschise sfaturile acelor care cu adevarat sunt demni de a se numi cineva.
P.S:Citeste de 3 ori motto-ul meu si rumega-l pana cand intelegi scopul acestei postari. 

- Un melc poate dormi trei ani..
- Greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decat greutatea tuturor
oamenilor.
- Ursii polari sunt stangaci
 -Puricele poate sari peste de 350 de ori lungimea trupului sau. Este ca si cum un
om ar sari peste un teren de fotbal.
- Inima unei balene albastre este la fel de mare cat o masina..
-Sunt mai multe gaini decat oameni in lume...

.



-Delfinii dorm cu un ochi deschis...
-Animalul cu cel mai mare creier in proportie cu corpul sau este furnica ...
-Fluturii percep gustul cu picioarele ...
-Un crocodil nu isi poate misca limba nici mesteca...
-Pisicile au cate 32 muschii in fiecare ureche...
-Elefantii nu pot sarii...
-Camilele au 3 seturi de pleoape...
- Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi si elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabila sa se curete singura in urechi.
- Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza pe intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat.
-Limba unui camaleon este de 2 ori mai lunga decat corupul sau...
-Unele broaste pot fi inghetate pana devin solide si apoi dezghetate, continuand sa traiasca.
- Majoritatea stapanilor de caini (94%) spun ca animalele lor ii fac sa zambeasca cel putin o data pe zi.

... Minutul 74 al partidei amicale Santierul Naval Oltenita - Dinamo. Scorul este 5-0 in favoarea oaspetilor, care, recupereaza o minge si se lanseaza in atac. Catalin Hildan pleaca de pe linia careului propriu de 16 metri catre centrul terenului, dar nu apuca sa faca decat cativa pasi. Cade in genunchi, pune mana pe fata, "care incepuse sa i se invineteasca" dupa cum spune Vali Nastase, apoi se prabuseste pe gazon. Cu cateva secunde inainte, se dusese la coechipierul sau Bogdan Onut caruia ii zisese : "Bogdane, am ameteli, sunt moale, mi-e rau". Jocul se intrerupe, coechipieri si adversari se indreapta in graba spre Catalin, presimtind ca este ceva grav. "Imediat de cum l-am vazut cazand, am fugit la el. Am inceput manevrele de resuscitare, inclusiv prin acupunctura. Mi-am dat seama ca este ceva grav si am hotarat sa-l transportam cu salvarea la spital. In salvare nu a reactionat la nici un stimul", povesteste Mircea Lucaciu, medicul lui Dinamo... Politia a oprit un tren pentru a trece salvarea... In drumul spre spital, Salvarea a fost escortata de un echipaj al Politiei, condus de colonelul Danut Tudor, care a oprit la un moment dat o garnitura de tren pentru a permite Salvarii sa-si continue drumul. Coechipierii lui Catalin au venit si ei imediat la spital si au asteptat, unii plangand in hohote, verdictul doctorilor. Intre clipa producerii tragediei si si cea a sosirii la Reanimare nu trecuse mai mult de un sfert de ceas, medicul de garda, G.Gearavela, fiind anuntat in prealabil de la stadion de catre directorul economic al spitalului, care asista intamplator la meci. Vreme de o ora, personalul de garda a incercat sa-l readuca la viata. Zadarnic insa. Anevrism cerebral... "Dupa felul cum s-a instalat moartea, brusc si violent, cred ca este vorba de un anevrism cerebral" a declarat medicul Gearavela. La ora 17:45 a fost inregistrat oficial decesul. Ramas bun, DINAMO... La slujba organizata pe arena din Stefan cel Mare, o mie de suporteri l-au declarat pe Catalin Hildan "Caine si dupa moarte". Zorii zilei de 6 octombrie i-au surprins pe primii suporteri dinamovisti in fata stadionului Dinamo. Discobolul devenise troita a durerii. Incepuse un priveghi care avea sa dureze mai bine de jumatate de zi.Spre pranz, sute de fani asteptau ca trupul neinsufletit al llui Catalin sa fie adus la stadion, intr-o tacere grea ca plumbul. Treceau batrani care se descopereau piosi, dinamovisti sau numai oameni simpli se opreu sa puna cate o floare sau sa aprinda cate o lumanare. In jurul orei 14 se aude forfota mare. Venea Catalin. Claxoanele au anuntat primele ultima intrare a lui Catalin pe gazon, unde erau pregatite un catafalc improvizat, tricoul sau cu numarul 11,o minge, un fular, flori si coroane. Tatal lui Catalin, "singurul tata care mergea in deplasari cu trenul,impreuna cu galeria", repeta obsesiv: "Pleci in turneu, Catalineee!". Slujba a tinut aproape 30 de minute dupa care cei din tribune au inceput sa scandeze: "Esti caine si dupa moarte!", "Te vom iubi mereu!", "Catalin Hildanpitan!" Tricoul si fularul i-au fost asezate in sicriu. "Faceti un tur pentru noi" a strigat un suporter. S-a dat drumul la poarta de acces spre gazon astfel ca majoritatea fanilor au insotit masina care transporta sicriul pana la iesirea din Complexul Dinamo. Intrerupt de slujba, priveghiul din zori reincepea. Se aprindeau iar lumanari, se aduceau flori. Dinamovisti sau oameni simpli. A murit fotbalistul Catalin Hildan... Din "Groapa" spre Groapa... "Buldogul" a plecat apoi spre locul unde avea sa fie inmormantat, la Branesti. Desi isi astepta fiul cu sufletul sfasiat de durere, mama nu a avut puterea sa-si priveasca cel mai mic dintre copii. S-a ascuns in spatele casei sperand ca Dumnezeu sa faca o minune. "Era prea bun ca sa il ia in Ceruri". Si totusi, l-a luat. "Doamne, ce pacat, un baiat asa cuminte..." murmura o batranica privind la tabloul fostului "unicului capitan". Catalin a fost inmormantat in cimitirul satului situat in "Valea Plangerii", cum o numesc localnicii. Acum 30 de ani, in acel loc,era un teren de fotbal. In acel loc se va odihni Catalin Hildan, jucatorul care a trait pe un teren de fotbal, a murit pe un teren de fotbal si se va odihni pe veci pe un fost teren de fotbal. * Multumim Cataline pentru tot ce ai facut pentru DINAMO si pentru noi, suporterii ei... Nu te vom uita NICIODATA! Poate sa treaca un an, zece ani, un secol sau un mileniu.