Author: llobyt
•16:14

ma-strainez de tine
cu trupul chiar acum,
dar stim prea bine amandoi
ca gandurile noastre impreuna raman.

eu am sa plec
si am sa las pe drumul lung pe care merg
un sir de lacrimi de granit
ce curg din ochii,astazi tristi.

ramai acolo-n lumea-ti plina de mister
dar sa nu uiti ca bietul rob
a fost acolo,langa tin mereu
si pieptul sau ti-a fost refugiu-n zile reci.

eu am plecat,stiind ca-n urma
o viata am lasat,a ta sau poate chiar a mea.
o viata plina de cuvinte ce nu vei intelege
poate niciodat...
dar pentru mine totul are sens
imi da,imi ia.e viata mea.

|
This entry was posted on 16:14 and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: